Din putul profesiei...

Ador clienţii care vin la avocat , ca la SfântuPetru. Cu credinţa că o să  le rezerve sigur un loc in Rai!

Cei care cred ca avocatul e capabil de minuni, acolo unde nimeni n-a găsit nicio cale.

Cei care văd în el o autoritate manipulând malefic sau benefic, într-un mod inexplicabil , toate forţele potrivnice din jur, care hiptnotizează celelalte părţi din proces, până în punctul în care ajung singure să se creadă cu tărie că s-au înşelat în toate privinţele, care face Hocus-Pocus şi scoate porumbei din jobenul judecătorului, chiar dacă el în prealabil nu avea nici măcar joben...

Aceştia sunt clienţii care aşeaptă promisiuni. Că le aduci marea cu tot cu plajă la scara blocului, că le faci din magazie,  cetate romană, că le rezervi o cină cu Obama şi o tură cu nevastă-sa, şi mai ales, că le faci , aşa cum plastic mai spune românul „din rahat, bici!”.

Dacă printr-o strădanie complexă combinată cu o minune cerească,ţi-a reuşit într-un final fabricarea biciului, ei sunt clienţii care se vor bate cu pumnul în piept şi-ţi vor spune răspicat cum au avut ei dreptate de la început! Cum biciul era gata dinainte să fie conceput, şi cum tun-ai avut niciun merit la construirea lui! Nici măcar că ţi-ai fi murdărit mânuţele!

În schimb, dacă ceva nu iese precum prorocirea clientului,clar vina se reportează exclusiv asupra ta. Nu importă nici măcar că i-aiexplicat încă din faşă că şansele lui de câştig sunt undeva sub nivelul mării... Nu! Vina clar e a ta! Brusc David Copperfield combinat cu Maica Terezase se va transforma în Cruella care intenţionat a furat dalmaţienii!...

Tu eşti de vină pentru că nu poate să-i dea nimeni dreptate acolo unde nici măcar nu are, tu pentru că e obligat să plătească datorii pe care el singur şi le-a făcut, dar tu n-ai fost capabil să i le ştergi, tot tu pentru că s-a certat aseară cu nevasta, şi , clar , tot tu pentru că i-a făcut câinele indigestie.

Îi ador atât cât să-mi doresc sincer să fac o colecţie impresionantă, să-mi deschid un muzeu, şi să-i aşez drept exponate. Împăiaţi! Vorba aia, "Vede-te-aş mănuşi , Bubico!"